. Nu am priceput care ar fi prețul politic plătit de vreun guvern dacă ar pune în aplicare mărirea punctului de amendă în funcțiue de salariul minim, așa cum prevede de fapt legea. Lege a cărei aplicare se tot amâna de ani de zile. Poate am găsit un răspuns.
Spectacolul de aseară mi s-a părut mai tragic decât soarta Gildei. Sau mai bine tac, pentru că data viitoare mi-o lasă pe Gilda în viață ca să mă bucur de happy end. Păcat de efortul artiștilor. Ei nu au fost de vină cu nimic. Ar trebui stopată nebunia de la filarmonică. Era un loc bun pe vremuri.
Sunt cetățean român. Pe măsură ce trec anii simt că acest statut mă face din ce în ce mai ne-european. Nu sunt ne-european pentru că așa vreau eu, pentru că valorile europene mi se par nașpa sau pentru că la Bruxelles stă Satana și nu vreau să fiu guvernat de răul absolut. Ba dimpotrivă, cred […]
E campanie electorală din nou. Acum pentru alegerea președintelui dar peste câteva luni va fi pentru alegerea parlamentului și pentru alegerea primarilor. Mai ții minte când NU a fost campanie electorală în România? Eu da. Înainte de 1989. De atunci este o continuă campanie electorală. 30 de ani de lupte electorale fără să se întrevadă […]
Acest articol este o transpunere pe plan local după cartea lui Daron Acemoglu și James A. Robinson „De ce eșuează națiunile. Originile puterii, ale prosperității si ale sărăciei”. Nu am nici cea mai mică pretenție că aș avea cunoștințe economice comparabile cu autorii cărții amintite, prin urmare ceea ce urmează este o analiză a unui […]
Cu ceva vreme în urmă am avut o discuție lungă cu Zsolt Török despre ce suntem noi, unguri sau români? Tema în sine pare a fi un paradox, din moment ce pe mine mă cheamă Szőke iar pe el Török, iar discuția s-a purtat în limba maghiară, amândoi vorbind mai bine și mai ușor limba […]
Aradul, la fel ca multe alte orașe sau județe din țară, nu a fost, și în continuare nu este condus. Este stăpânit. Singura schimbare la noi este că stăpânul e plecat la Brucsles.
Școală nu pregătește copiii pentru viață, nu îi învață să trăiască. Școala predă materii și face rapoarte statistice.
Având doi copii, de clasa a șaptea și respectiv a noua, nu prea ai timp să vezi ce mai e prin învățământ. Auzi doar de teze, teste, materie, materie și și mai multă materie, oboseală, sictir, lehamite.
Orașul meu natal a fost un oraș relativ liniștit. Nu se putea numi conflictual sub nici o formă. Cel mai mare scandal se isca atunci când venea Poli să joace cu UTA. Acesta era conflictul maxim. Pe vremea comunistă acest scandal era menit să funcționeze ca supapă de refulare pentru nervii adunați în viața cotidiană […]
