Articolul precedent despre Aradul impotent a avut prea mare impact pentru a nu da un răspuns unei întrebări ce s-a născut firesc în mintea tuturor: „Bun, și ce e de făcut?”
O parte din cei cu care am discutat, fie în scris, fie direct, au propus schimbarea urgentă administrației. Să vină altcineva care va face și va drege. Un Bolojan., de exemplu. Părerea mea este că simpla schimbare repetată a administrației locale nu rezolvă problema unui oraș. În 28 de ani n-a rezolvat-o, de ce aș crede că următoarea schimbare va fi benefică? Este o loterie cu bile măsluite. Partidele politice propun candidații după criteriile lor interne iar noi alegem doar o bilă din urnă. Dacă toate din urnă sunt negre, niciodată nu vom trage o bilă albă, câștigătoare. Criteriile interne de partid, din câte simțim pe pielea noastră, nu au NIMIC de-a face cu interesele noastre de cetățeni. În sine ideea de a aștepta un conducător care să ne ducă în direcția bună mi se pare naivă.
Principala problemă a tuturor administrațiilor din Arad a fost tocmai faptul că ele au depins foarte mult de persoana primarului și a grupurilor care îl sprijineau sau erau împotriva lui.
Aradul nu a fost condus pe baza unor reguli, în cadrul cărora se manifestau interesele punctuale, ci a fost condus pe baza intereselor punctuale care au devenit reguli mai apoi.
Să mă explic: să zicem că avem de reabilitat o stradă. Toate administrațiile au făcut caiete de sarcini, studii de fezabilitate și toate astea cerute de lege, conform cu ce au știut ei. La nivelul lor de cunoștințe. Dacă nu au știut cum trebuie făcut, au apelat la o firma, poate chiar cea care trebuia să facă lucrarea, și îi rugau pe ei să facă un caiet de sarcini. Firma respectivă a făcut acel caiet de sarcini pe placul său, dar și la nivelul de cunoștințe pe care o aveau oamenii ei. Și aici e problema. Regula era stabilită după interesul punctual. La următoarea licitație se stabileau alte reguli pentru că acea firmă avea alți oameni, cu alt nivel de cunoștințe. Prin urmare fiecare stradă reabilitată arată altfel. Alte materiale, altă arhitectură, alte aliniamente. Fiecare a făcut cum a știut, pentru că administrația nu a știut nicicum.
Ne trebuie o regulă
Lucrările nu se fac conform unui set de reguli stabilite de către administrație ci după placul/cunoștințele/interesele celor implicați în proiect, fie ei angajații ai primăriei, fie executanții. Aici ar trebui intervenit.
Orașul are nevoie de un cod de bune practici al intervențiilor pe domeniul public
Există normative tehnice care trebuiesc respectate la orice investiție, dar aceste normative sunt pur tehnice. Ele spun ce calitate trebuie să aibă betonul, sau ce rază de curbură trebuie să aibă strada, dar nu stabilesc criterii care fac diferența între un oraș în care te simți bine, sau unul în care te enervezi zilnic. În nici un normativ nu scrie că trebuie să tai sau nu copacii dacă reasfaltezi o stradă, așa cum s-a făcut pe strada ion Georgescu (fosta Sebeșului). Bunul simț spune că nu, dar asta nu este o regulă. Constructorul a tăiat copacii până când locatarii s-au revoltat. Apoi a păstrat copacii, a lăsat în jurul lor o suprafață neasfaltată, așa cum trebuia să facă și în jurul celor pe care i-a tăiat. Acum sunt tăiați copacii până la jumătatea străzii. Cealaltă jumătate a rămas cu copaci. Regula a fost făcută pe loc, de revolta locuitorilor. Până atunci constructorul a lucrat cum a crezut el, după aceea după cum au cerut locuitorii. Asta spune că nu a existat o regulă stabilită în prealabil.
O hotărâre de consiliu local are putere de lege. Dacă în acea hotărâre care aprobă acest cod de bune practici există și niște anexe cu modele pentru vopsirea intersecțiilor, modul de amenajare a parcărilor, modul de construirea a bordurilor, a trotuarelor, a pistelor de biciclete, etc. , decizia nu va mai rămâne la latitudinea unui incompetent. Îmi permit să fiu răutăcios: șpagă se poate lua și dacă lucrarea este executată corect.
Să strigăm mai tare
Administrația locală trebuie forțată să ia decizii cu consultare publică reală. Sigur, există lege, există proiecte puse la transparență, dar dezbaterile pe orice proiect se fac prin ședințe în săli în care încap câteva zeci de persoane. Aceste ședințe sunt deosebit de eficiente dacă le ține Caroline Fernolend la Viscri. Acolo cele câteva zeci de persoane înseamnă tot satul, sau în orice caz o majoritate reprezentativă. Într-un oraș ca Aradul oamenii care participă la aceste ședințe sub nici o formă nu pot fi considerați reprezentativi pentru oraș. Din punct de vedere statistic ei nu sunt un eșantion relevant.
Orașul are nevoie de un portal de dezbatere unde să ne putem spune părerea în mod transparent despre proiectele primăriei.
Portal pe care se poate vota. Eu plătesc impozit în fiecare an, nu mi se pare în regulă să pot să-mi exprim părerea despre oraș doar odată la 4 ani și atunci prin alegerea unui om și a unei liste. Sunt sătul să votez politicieni. Nu vreau să votez persoana care îmi cheltuiește banii, aș vrea să votez PE CE se cheltuiesc banii. Nu văd de ce ar trebui să mă bazez doar pe niște consilieri locali trimiși acolo de partidele lor. Nu am nevoie să gândească ei în locul meu. Pot judeca și singur că 8000 euro pentru o bancă este furt din banul public, chiar dacă acest furt este votat de consilieri.
Prin decizia nr. 4546/2014 Înalta Curte de Casație și Justiție a consimțit că Facebook este spațiu public. Prin urmare orice dezbatere pe Facebook este considerată dezbatere publică. Așa cum politicienii dau mesaje pe Facebook în nume propriu, exact la fel aș vrea ca administrația să facă dezbateri publice în mediul virtual, eventual pe portalul propriu. Și exact așa cum la ședințele de dezbatere publică se întocmește un proces verbal care devine act oficial, exact așa as vrea ca dezbaterile în mediul virtual să devină acte oficiale. Nu sunt naiv să cred că administrația va deveni brusc mai sensibilă la părerea cetățenilor doar pentru că s-au exprimat 2000 de păreri în loc de 20, dar dacă în în mod constant administrația nu ține cont de păreri exprimate public, va furniza muniție serioasă pentru opoziție și va avea o problemă în următoarea campanie electorală.
Să claxonăm mai tare
A existat un studiu de trafic făcut în 2010 de o firma germană Brenner IGMBH. Studiu făcut pe bune, pe teren. Raportul final îl puteți descărca de pe acest link. Nu s-a realizat mare lucru din acel studiu. Unul din motive este că acel studiu arăta greșelile din proiectul de reabilitate a liniilor de tramvai, investiție de zeci de milioane de euro, făcută pe credit BERD. Studiul arăta declinul evident al numărului de călători pe transportul în comun și prognoza un declin în continuare. Primăria nu se putea atinge de ceva în care abia a investit bani grei. Nici fonduri pentru așa ceva nu mai erau, și era culmea să se facă un nou împrumut pentru a corecta lucrările făcute pe precedentul credit. Prin urmare studiul a ajuns practic la gunoi. Oricum valorile de trafic s-au schimbat semnificativ, studiul nu este actual. Se cere altul. Anul trecut Primăria a publicat pe SEAP o licitație pentru un nou studiu, pentru care era dispusă să dea aproape 100.000 euro. Ați auzit de vreo finalitate? Eu nu. Nici pe pagina primăriei nu am găsit nimic.
Se impune realizarea unui nou studiu de trafic, făcut pe bune, și aplicat imediat
Altfel ne vom sufoca. Proiectele de realizare de parcări subterane mi se par total hazardate fără o fundamentare serioasă bazată pe situația actuală, nu pe cea din 2010. Realizarea doar a unor subpuncte din acel studiu la aproape 10 ani dela elaborare, mi se pare iresponsabilitate. Blocarea totală a centrului înainte de a realiza podul de pe Andrei Șaguna cu care s-ar putea scoate o parte din traficul de tranzit de pe centru este o nebunie. Blocarea va dura cel puțin 2 ani, camioane grele pe centru, cu tot traficul deviat pe bld. Decebal. Proastă glumă. La fel ca imaginea de mai jos pe care figurează acel pod, și care este Planul Urbanistic General ar municipiului, așa cum se găsește el pe pagina primariaarad.ro. Da, este un jpg. Alt document nu am găsit. O fi existând?
Planul Urbanistic General pe pagina Primăriei
Trece și 2018
Fără o gândire coerentă și transparentă Aradul nu se poate pune la punct. Această gândire le-a lipsit tuturor administrațiilor de până acum. Investițiile masive în Timișoara pentru 2021 vor crește și mai evident decalajul dintre cele două orașe. Fără un concept corect fundamentat și unitar de dezvoltare urbană vom fi total copleșiți de Timișoara. Sumele investite în Timișoara nu vor aduce beneficii Aradului, ci dimpotrivă, vor concentra și mai mult investițiile de capital în orașul vecin. Ban la ban trage. Ideea că vom trăi mai bine la umbra Timișorii este total falsă.
În acest moment administrația Aradului doarme. În 2018 s-a terminat sala Filarmonicii. și s-a recepționat bazinul de polo început în 2011. Se va mai termina un Lidl (ne lipsea, nu?) și poate se va termina un viaduct început tot acum 7 ani pe centură (de fapt ăla nici nu e al orașului, cică). Stadionul UTA se construiește în ritm de melc. S-a început proiectul de regenerare urbană prin demolarea a mii de garaje și tăieri de copaci. Se închide Praktiker. Pe Mețianu bețivii vomită pe bănci duminică la prânz. O haită de câini vagabonzi mi-a rupt pisica pe stradă.
Ar fi nevoie de o ladă întreagă de pilule albastre la Primărie, poate încep să miște ceva. Sau poate mult, mult Red Bull, să le dea aripi. Până nu îi zboară cetățenii.